Rolul capitolului de discutii in publicatiile medicale de tinuta academica

Se remarca tot mai pregnant interesul fata de mediatizarea rezultatelor cercetarilor, precum si pentru gasirea modului cel mai eficient in care mesajele importante pot fi comunicate la scara larga.

Un punct de vedere pe aceasta tema este prezentat in cadrul unui editorial recent, referitor la redactarea capitolelor de discutii si la specificul lor.1 Astfel, Docherty si Smith au sesizat ca atunci când isi comenteaza rezultatele obtinute, autorii folosesc tonul "retoric", ce "depaseste sfera datelor publicate". Rolul capitolelor de discutii este considerat a fi doar o modalitate de a "vinde articolul" si, ca atare, reprezinta "cea mai slaba parte a articolului ... explicatiile detaliate dau nastere la polemici." Solutia sugerata este de a solicita autorilor sa scrie capitole de discutii cu o structura foarte riguroasa, care sa impuna o anumita disciplina si sa evite speculatiile.

Mesaje cheie

Exista temerea ca, atunci când redacteaza capitolul de discutii, autorii fac speculatii ce depasesc sfera rezultatelor obtinute si, prin urmare, respectiva sectiune a articolului ar trebui sa respecte o anumita structura

Chiar daca autorii nu depasesc sfera rezultatelor prezentate, dezbaterea lor devine tautologica

Oricum, speculatia nu poate fi eliminata prin impunerea unor reguli legate de structura

Autorii au nevoie de o indrumare minutioasa, bazata pe date certe, in ceea ce priveste maniera de redactare a capitolului de discutii

Un asemenea punct de vedere este sustinut de un argument "aproape identic celui ce pledeaza in favoarea respectarii unei structuri a rezumatelor", intrucât "s-a dovedit ca astfel de rezumate contin mai multe informatii utile decât cele ce nu respecta o anumita structura".

In articolul de fata evidentiem mai multe dificultati care decurg dintr-o asemenea argumentatie. Consideram ca, in prezent, capitolele de discutii au o structura relativ uniforma, ca este de dorit sa se utilizeze un limbaj usor speculativ, care, chiar daca nu este recomandat, nu poate fi eliminat prin respectarea unei structuri mai rigide.

Metode

Pentru a vedea care este modalitatea curenta de structurare a capitolelor de discutii, am realizat o trecere in revista a articolelor originale (excluzând rapoartele scurte), publicate in BMJ in intervalul martie - mai 1999. De asemenea, am realizat o documentare in domeniul cercetarilor lingvistice mai ample, consacrate acestui subiect. Maniera in care sunt structurate in mod obisnuit capitolele de discutii este prezentata in caseta. Toate informatiile obtinute sunt analizate in conformitate cu varianta propusa de Docherty si Smith.1 Conventiile structurale, la care se face referire in discutii, sunt bine intelese de lingvisti.2

Atunci când este vorba despre capitolele de discutii, constatarile manifesta tendinta, deloc surprinzatoare, sa confirme valabilitatea propunerilor facute de Docherty si Smith (caseta), cel putin in termeni generali.3,4

Conventiile structurale din capitolele de discutii, in concordanta cu sugestiile lui Docherty si Smith1

• Prezentarea rezultatelor principale

• Deficientele si punctele forte ale studiului

• Deficientele si punctele forte comparativ cu alte studii, acordând o atentie deosebita discutiilor legate de diferentele dintre rezultate

• Esenta studiului: mecanisme posibile si implicatii pentru clinicieni sau pentru factorii de decizie

• Intrebari fara raspuns si cercetari viitoare

Avantajele speculatiei

Validarea unui anumit studiu este recunoscuta numai daca printr-o metoda bine pusa la punct se obtin rezultate cu semnificatie statistica. Dar a reveni la contextul stiintific general in care se incadreaza un anumit studiu inseamna sa-ti insusesti fara intârziere banalul punct de vedere care sustine ca afirmatiile stiintifice au o valoare implicita - ca stiinta este, mai degraba, un rod al plasmuirilor decât o imagine in oglinda a naturii.5-7

Una dintre caile prin care stiinta infrunta asemenea opinii este extragerea datelor, cu scopul de a le stabili semnificatia. De obicei, este acceptata ideea ca separarea datelor constituie apanajul sectiunii de rezultate, unde exista conventii statistice de lucru despre aspectele pe care cercetatorul le-ar putea considera "semnificative", in timp ce stabilirea gradului de "semnificatie reala" este o prerogativa a capitolului de discutii.

O discutie nu poate relua, pur si simplu, rezultatele asa cum pareau ele anterior, intrucât ar fi tautologic. In acest sens, se impune ca fiecare discutie "sa depaseasca sfera rezultatelor obtinute". Orice articol trebuie sa ajunga la o concluzie care sa nu fi fost inclusa in rezultatele sale. Si nu toate constatarile cu semnificatie statistica sunt relevante din punct de vedere clinic. Prin urmare, in studiile cantitative, obiectivul principal al discutiilor este sa confere aspectelor "semnificative" acceptiunea de "relevante", ceea ce presupune o analiza subiectiva a datelor. Ba chiar, conform altor interpretari, un anumit rezultat poate fi considerat "ironic" ori nu doar "contrar opiniei generale", ci "o provocare" si asa mai departe. Si vor exista intotdeauna afirmatii referitoare la ceea ce, din punct de vedere statistic, "se intâmpla", precum si opinii legate de ceea ce "se poate intâmpla".

Prin abordarea unei subiectivitati de acest tip - care depaseste sfera datelor prezentate - se creeaza un context pentru cititor, iar stiinta nu mai este privita doar ca o lista de constatari sau de numere. Intr-adevar, daca acceptam ideea ca, dintr-un anumit punct de vedere, conceptul stiintific nu este niciodata lipsit de valoare, atunci cel mai rational mod de a depasi un asemenea impas este de a solicita ca fragmentele in care se face evaluarea unui studiu sa fie cât mai clare cu putinta. (Pe cale teoretica, aceasta idee poate fi promovata printr-o abordare bayesiana). Astfel, cititorii vor intelege mai usor caracterul afirmatiilor facute, iar nespecialistii (marea majoritate a cititorilor, probabil, pentru fiecare tip de articol in parte) vor percepe mai clar contextul in care se desfasoara o anumita dezbatere.

Renuntarea la speculatii

Afirmatiile speculative "poate" si "e posibil" stau la baza viitoarelor ipoteze. Daca un articol stiintific abordeaza aspecte de perspectiva inseamna ca vizeaza un teritoriu necunoscut. Intr-adevar, Docherty si Smith considera ca formula "intrebari fara raspuns si cercetari viitoare" acopera nevoia de speculatii si, totusi, nu sunt suficient de consecventi in incercarea de a renunta la astfel de formulari.


Banca de cunostinte medicale: "Trebuie sa speculezi ca sa acumulezi!"

Discutiile pe tema speculatiei au generat un numar insemnat de lucrari de specialitate in literatura de profil, din care s-au desprins doua tendinte importante. Una se refera la numeroasele articole ce adopta un limbaj evaziv9-12 sau, la scara mai larga, la modul in care scriitorii apreciaza ca afirmatiile pe care le fac (comparativ) sunt adevarate sau false ori au (comparativ) consecinte pozitive sau negative. Cealalta tendinta este legata de maniera in care sunt folosite verbele pentru a comenta cercetarile proprii sau pe ale altora.13 Importanta este, insa, rezonanta anumitor afirmatii, semnalata prin propozitii de genul "pamântul este turtit", "este incontestabil faptul ca pamântul e plat" si "poate ca pamântul e plat" sau "Smith sustine ca X", "Jones a sugerat ca Y" ori "am aratat ca Z".

In anumite analize, fiecare propozitie poarta in sine un marker al fortei afirmatiei, indiferent daca este vorba despre un capitol de rezultate sau unul de discutii. Despre o propozitie de genul "Saturn este singura planeta care are inele", prezenta de multa vreme in manualele didactice, se poate afirma ca are, intr-o oarecare masura, forta implicita a unei afirmatii de genul "E o realitate faptul...".

Prin respectarea unei structuri a discutiilor nu poate fi diminuata forta constatarilor, dat fiind faptul ca, in mod normal, afirmatiile sunt codificate la nivelul propozitiei ("poate X este cazul" este afirmatia facuta despre aceasta propozitie), pe când in tipul de diviziuni structurale sugerate de Docherty si Smith va include, de regula, mai multe propozitii.

Mai mult decât atât, ideea ca autorii au o conduita necorespunzatoare si isi exagereaza rezultatele când ajung sa le discute nu a fost confirmata de o comparatie recenta a capitolelor de rezultate si discutii.14

Perspective

Pe scurt, este posibila delimitarea stiintei de retorica, dar nu si a retoricii de stiinta. Discutiile au rolul de a dezbate un anumit subiect: ar trebui, prin urmare, sa urmeze un curs logic. Cuvintele nu au un caracter restrictiv si nici nu pot fi private de sensul lor retoric; daca lucrurile ar sta invers, atunci e greu de inteles de ce oamenii ar avea nevoie si de cuvinte, si de numere.

Este regretabil ca, intr-o societate in care majoritatea autorilor publica de dragul avantajelor profesionale si foarte multi medici trebuie sa citeasca din dorinta de a servi interesele pacientilor lor, se fac doar eforturi minime de a intelege structura articolelor. Este un subiect din care se poate invata.

Potentialii autori au nevoie de recomandari detaliate, bazate pe date concrete, care le pot fi puse la dispozitie de un studiu al structurii articolelor valoroase, publicate in reviste de specialitate prestigioase. O asemenea indrumare ar depasi nu numai sfera sugestiilor facute in editorial, ci si, mai ales, pe a celor incluse, de pilda, in declaratia comitetului international al editorilor medicali.15 Si ar fi vorba, mai degraba, despre orientare, nu despre instruire si, oricum, nu despre impunerea unei structuri.

Cu toate acestea, oamenii de stiinta continua sa fie ingrijorati de amploarea fara precedent inregistrata de speculatie, care nu poate fi stavilita doar impunând discutiilor o anumita structura. Exista si alte modalitati de a mentine un control in stiinta. Sistemul de recenzare si pregatirea din domeniul metodologiei de cercetare sunt doar doua astfel de cai.

Multumim lui Tony Dudley-Evans, de la English for International Students Unit (Departamentul de Engleza pentru Studentii Straini) al Universitatii din Birmingham, pentru comentariile facute pe marginea manuscrisului articolului de fata.

Finantare: absenta

Conflict de interese: nici unul declarat

The function of the discussion section in academic medical writing
BMJ 2000;320:126970

Department of Primary Care and General Practice, University of Birmingham, Birmingham B15 2TT,
John R Skelton, senior lecturer in communication skills,
Department of Public Health and Epidemiology, University of Birmingham
Sarah J L Edwards, lecturer in medical ethics .
Correspondence to: J R Skelton j.r.skelton@bham.ac.uk

Bibliografie

1 Docherty M, Smith R. The case for structuring the discussion of scientific papers. BMJ 1999;318:1224-5.

2 SwalesJM. Genre analysis: English in academic and research settings. Cambridge: Cambridge University Press, 1990.

3 Hopkins A, Dudley-Evans AR. A genre-based investigation of the discussion sections in articles and dissertations. English Specific Purposes 1988;7:113-22.

4 Skelton JR. Analysis of the structure of original research papers: an aid to writing original papers for publication Br J Gen Pract 1994;44:455-9.

5 Bloor D. Knowledge and scientific imagery. London: Routledge and Kegan Paul, 1976.

6 Knorr-Cetina KD. The manufacture of knowledge. Oxford: Pergamon, 1981.

7 Chalmers A. Science and its fabrication. Buckingham: Open University Press, 1990.

8 Stewart JA, Dundas R, Howard RS, Rudd AG, Wolfe CDA. Ethnic differences in incidence of stroke: prospective study with stroke register. BMJ 1999;318:967-71.

9 Hyland K. Writing without conviction? Hedging in science research articles. Appl Linguistics 1996;17:433-54.

10 Lakoff G. Hedges: a study in meaning criteria and the logic of fuzzy concepts. J Philos Logic 1972;2:458-508.

11 Salager-Meyer F. Hedges and textual communicative function in medical English written discourse. English Specific Purposes 1994;13:149-70.

12 Skelton JR. The representation of truth in academic medical writing. Appl Linguistics 1997;18:121-40.

13 Thompson G, Ye YY. Evaluation in the reporting verbs used in academic papers. Appl Linguistics 1991;12:365-82.

14 Skelton J, Lilford R, Edwards S. Thoughts for humble servants of science. (Letter.) Lancet 1997;349:139-40.

15 International committee of medical journal editors. Uniform requirements for manuscripts submitted to biomedical journals. BMJ 1991;302:338-41.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr Robert Negru
Autor: