ABC-ul învăţării şi predării

Mulţi dintre noi folosesc ca sursă de informaţii internetul sau "web-ul". În instruirea medicală este tot mai frecventă utilizarea web-ului atât ca instrument de învăţare pentru susţinerea programelor oficiale cât şi ca mijloc de furnizare online a programelor de însuşire a cunoştinţelor.

Ce pot face educatorii pentru a se asigura că potenţialul web-ului este utilizat eficient în vederea sprijinirii instruirii proprii şi a studenţilor?

Tehnologia

Mare parte din literatura axată pe învăţarea cu ajutorul internetului arată că utilizarea eficientă a materialelor didactice ţine nu atât de modul în care sunt concepute acestea cât de aspectele tehnologice (de exemplu, accesul limitat, descărcarea lentă). Unele dintre ele vor fi discutate ulterior, în articolul de faţă, dar vom sublinia faptul că profesorii trebuie să apeleze la ajutorul specialiştilor pentru rezolvarea problemelor tehnice legate de planificarea, aspectul şi modul de furnizare a programelor de instruire pe internet. Prin intermediul programării şi al utilizării "plug-in-urilor" (programe care pot fi descărcate de pe internet), programatorii pot introduce materiale de curs interactive, cu activităţi online (precum auto-evaluările), animaţii şi simulări. Acestea pot îmbunăţi învăţarea şi sunt adeseori mai plăcute şi semnificative pentru cititori.

Învăţarea la distanţă

Două dintre principalele progrese în învăţarea prin web au fost adaptarea tehnologiei comunicării în vederea sprijinirii învăţării şi modificările strategiilor de învăţare la distanţă necesare pentru furnizarea de cursuri online. Ambele aspecte trebuie luate în considerare atunci când se elaborează sau se furnizează programe de învăţare prin web. Putem învăţa din modul în care a evoluat educarea la distanţă.

Învăţământul la distanţă şi învăţământul deschis încep prin cursuri prin corespondenţă. Open University din Marea Britanie este unul dintre cele mai cunoscute exemple pentru modul în care nivelul de educaţie universitar poate deveni accesibil, prin învăţare la distanţă, oamenilor care nu au nici calificările tradiţionale, nici timpul de a se integra într-un mod de educare cu program complet.

Secretul succesului pe care l-a avut Open University se află în identificarea clară a nevoilor studenţilor, furnizarea eficientă a unui sprijin local şi combinarea componentelor cursurilor tradiţionale, vorbite, cu utilizarea resurselor multimedia de ultimă oră, printre care cărţi, cursuri, casete video, casete audio, a televiziunii, a e-conferinţelor şi a discuţiilor în grup.

Ce este învăţarea prin web?

Învăţarea prin web este denumită adesea învăţare online sau e-învăţare, deoarece include cursuri online. Forumurile de discuţii prin e-mail, video-conferinţele şi discuţiile live (videostreaming) sunt posibile, toate, prin intermediul web-ului. Cursurile prin web pot furniza şi pagini statice, cum ar fi cele cu materialele de curs tipărite.

Una dintre valorile utilizării web-ului pentru a accesa materialele de curs este faptul că paginile web pot conţine legături spre alte părţi din web, conferind în acest fel acces la o vastă cantitate de informaţie din web.

Un "virtual" learning environment (VLE, mediu virtual pentru învăţare) sau un managed learning environment (MLE, mediu controlat pentru învăţare) este un pachet complet de programe de predare-învăţare. VLE combină, caracteristic, funcţii precum grupurile de discuţii, camerele de conversaţii, evaluarea online, urmărirea utilizării web-ului de către studenţi şi cursuri de administrare.

VLE funcţionează ca orice alt mediu pentru învăţare, din punct de vedere al distribuirii informaţiei către cititori. De exemplu, VLE poate permite cititorilor să colaboreze în cadrul unor proiecte sau să împartă informaţia.

Cu toate acestea, cursurile axate pe web trebuie să fie focalizate totdeauna pe cel care învaţă - tehnologia nu reprezintă o problemă şi nu este, obligatoriu, nici o rezolvare.

Modele de învăţare prin web

Pot fi utilizate mai multe abordări pentru dezvoltarea şi furnizarea învăţării prin web. Acestea pot fi apreciate drept un continuum. La o extremă se află învăţarea la distanţă "pură" (în care materialele de curs, evaluările şi sprijinul sunt furnizate online, fără contact faţă-în-faţă între studenţi şi profesori).

La cealaltă extremă este intranetul organizaţional, care reproduce materialele de curs tipărite online pentru a veni în sprijinul a ceea ce reprezintă, în esenţă, cursul tradiţional faţă-în-faţă.

Website-urile care sunt numai depozitare de cunoştinţe, fără legături la activităţi de învăţare, comunicare şi evaluare, nu sunt centrate pe cel care învaţă şi nu pot fi considerate adevărate cursuri de învăţare prin web.

Glosar

E-conferencing - utilizarea prezentărilor online şi a forumurilor de discuţii (în timp real sau stocate sub formă de fişiere ce pot fi descărcate pe un website) pentru a scuti participanţii de călătorii

E-learning - învăţare prin mijloace electronice, cum ar fi via web (vezi world wide web), un intranet sau alte materiale multimedia

HTML (hypertext markup language) - limbajul utilizat pentru crearea paginilor web. Fişierele HTML pot conţine şi legături spre alte tipuri de fişiere, inclusiv fişiere scrise, prezentări animate şi alte pagini web

Hiperlinks - legături între paginile web care permit utilizatorului să acceseze o altă pagină web (fie pe acelaşi site, fie pe unul diferit), numai cu o singură apăsare pe mouse

Internet - o reţea globală de computere împărţite în subgrupe (de exemplu, sistemele web sau e-mail). Computerele sunt legate la internet prin computerele "gazdă", care sunt legate de alte computere prin conexiune telefonică (de exemplu, prin intermediul unui modem) şi conexiuni de reţea

Internet service provider (ISP) - utilizatorii casnici accesează de regulă internetul prin intermediul unui furnizor de servicii internet (cum ar fi AOL), care menţine o reţea de PC-uri conectată permanent la internet

Intranet - o reţea de computere care împart informaţia, de obicei în cadrul unei organizaţii. Accesul necesită, în mod normal, o parolă, fiind limitat pentru un grup definit de utilizatori

Managed learning environment (MLE) - de regulă are o funcţie integrată, furnizând instrumente administrative, cum ar fi înregistrări ale studenţilor şi legături cu alte sisteme de control al informaţiei (MLS)

Search engines ( cum ar fi Lycos sau Google) - pot fi utilizate pentru a găsi informaţii

Videostreaming - procesul prin care imaginile video pot fi stocate şi descărcate pe web. Acest lucru poate avea loc în timp real (ca în cazul unei conferinţe) sau poate fi utilizat asincron

Virtual learning environment (VLE) - un set de instrumente electronice de învăţare şi predare. Componentele principale includ sisteme care pot elabora un curriculum, pot urmări activitatea studenţilor şi pot furniza sprijin online studenţilor şi comunicare electronică

Worl wide web (web) - utilizarea internetului pentru a prezenta diferite tipuri de informaţie. Website-urile sau home pages pot fi accesate cu ajutorul unui program browser (cum ar fi Netscape Communicator sau Microsoft Explorer). Toate aceste programe utilizează HTML

Pentru informaţii suplimentare, vezi www.learnthenet.com/english/section/intbas.html

În realitate, majoritatea unor atari cursuri sunt o mixtură de materiale statice şi interactive, majoritatea asigurându-se că o oarecare învăţare faţă-în-faţă este un element esenţial al programului pentru studenţi.

Învăţarea individuală

Primul pas în conceperea unui curs prin web este identificarea nevoilor celui care învaţă şi, dacă acesta trebuie considerat ca aparţinând unui grup sau trebuie luat în considerare individual. Web-ul poate fi un instrument util pentru a-i aduce împreună pe cei care învaţă individual în grupuri "virtuale" - de exemplu, prin intermediul unui forum de discuţii. Sunt mai multe resurse online pentru modul în care se concep programele de învăţare prin web (de exemplu, la www.ltsn.ac.uk).

Încorporarea învăţării prin web în programele convenţionale

Într-o instituţie, învăţarea prin web este adesea integrată cu predarea convenţională, faţă-în-faţă. Acest lucru se realizează în mod normal prin intranet, care e, de regulă, protejat prin parolă, fiind accesibil numai utilizatorilor înregistraţi. În acest fel este posibilă protecţia proprietăţii intelectuale asupra materialului online şi sprijinirea confidenţialităţii intercomunicării dintre studenţi.

Întrebări al care trebuie răspuns înainte de începerea unui proiect de învăţare prin web

· Care este scopul educaţional al proiectului de învăţare prin web?

· Ce va aduce în plus, valoros, pentru studenţi sau pentru curs învăţarea online?

· Ce resurse şi experienţă legate de învăţarea prin web există în instituţie?

· Sunt la curent colegii şi instituţia cu cursurile planificate?

(Trebuie să evitaţi duplicarea efortului şi trebuie să vă asiguraţi că sistemul de computere al instituţiei poate suporta cursul)

· Proiectul ia în considerare resursele de predare existente şi costurile de întreţinere după dezvoltarea iniţială?

· Aveţi suficient timp pentru a elabora şi a actualiza materialele?

· S-au luat în considerare particularităţile legate de elaborare şi necesităţile legate de sprijinirea studenţilor pentru cursurile prin web? Dacă nu, o bună resursă o reprezintă website-ul LTSN (www.ltsn.ac.uk/generccentre)

Medicina are multe exemple de învăţare online, atât în domeniul preclinic, cât şi în cel clinic. Deoarece studenţii din învăţământul preclinic sunt în grupuri mari, învăţarea prin web poate fi utilizată pentru furnizarea materialelor complementare programelor convenţionale şi pentru asigurarea auto-evaluării - de exemplu, acces la site-uri de anatomie şi bănci de imagini pentru predarea cursurilor de patologie.

Învăţarea prin web poate fi utilă pentru sprijinirea predării în domeniul clinic atunci când studenţii sunt dispersaţi din punct de vedere geografic - de exemplu, pentru a învăţa manevre clinice prin demonstraţii video

"Tehnologiile mai noi, cum ar fi computerele şi video-conferinţele, nu sunt obligatoriu mai bune (sau mai rele) pentru predare şi învăţare, comparativ cu tehnologiile mai vechi ... ele sunt doar diferite ...

Alegerea tehnologiei trebuie dictată de nevoile celor care învaţă şi de contextul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, şi nu de noutate."

Bates AW. Technology, open learning and distance education. London: Routledge,1995

Evaluarea

În toate tipurile de învăţare, inclusiv în învăţarea prin web, este util ca studenţii să dispună de control constructiv, la timp şi relevant asupra progresului pe care l-au făcut. Evaluarea online este uneori limitată de mediul în care se operează. Estimările efectuate numai prin intermediul computerului nu sunt adecvate pentru a puncta sau a oferi feedbackul evaluării unui eseu ori unui proiect care necesită mai mult decât simpla reproducere a cunoştinţelor.

Aspecte ale unui curs tipic prin web

· Informaţii de curs, măsuţă pentru notiţe, orar

· Curriculum

· Materiale de predare, precum diapozitive, articole

· Comunicare prin e-mail şi grupuri de discuţii

· Evaluări formative şi finale

· Instrumente de control pentru studenţi (înregistrări, statistici, supravegherea studenţilor)

· Legături spre website-uri utile, interne sau externe - de exemplu, biblioteca, baze de date online şi reviste

· Reţeaua de sprijin pentru învăţare şi predare (ce constă în 24 de centre) a fost înfiinţată pentru a ajuta personalul din învăţământul superior să furnizeze programe mai eficiente pe subiectele proprii şi să îmbunătăţească comunicarea dintre profesorii din diferite organizaţii şi agenţii guvernamentale

· Un centru acoperă subiecte de medicină, stomatologie şi medicină veterinară (LTSN 01)

· Deşi învăţarea nu este strict bazată pe web, LTSN 01 utilizează o combinaţie de activităţi furnizate prin web (cum ar fi grup de discuţii prin e-mail, copii după articolele utile, programe de cercetare şi finanţare şi locuri de muncă pentru vacanţe) pentru sprijinirea personalului din sistemul de educaţie din medicină, stomatologie şi medicină veterinară


Ciclul de învăţare: util de amintit când se planifică un curs prin web

Când se planifică evaluarea online, importantă este determinarea a ceea ce trebuie evaluat. Dacă este testată reproducerea cunoştinţelor, un control excelent poate fi furnizat de întrebările obiective (cum ar fi întrebările cu răspuns multiplu sau de tip "adevărat sau fals"), cu răspunsuri imediate sau conforme unui model. Evaluarea unor activităţi cognitive superioare, cum ar fi analiza şi sinteza, va necesita teste mai complexe. Marcarea automatizată poate fi dificilă pentru asemenea evaluări, iar profesorul ar putea să desfăşoare o muncă mai laborioasă înainte de a-şi adăuga comentariile la înregistrarea studentului. Îndrumări pentru modul de elaborare a evaluărilor prin web, în cazul cursurilor online, pot fi găsite pe www.ltsn.ac.uk şi www.ltss.bris.ac.uk


Reţeaua de sprijin pentru învăţare şi predare (www.ltsn.ac.uk)

Pro şi contra învăţarii prin web

Atunci când se elaborează programe pentru web (ca şi în cazul oricărui program de învăţare), trebuie luate în considerare nevoile şi experienţa celor care studiază. Tehnologia adecvată şi cunoaşterea suficientă a utilizării computerului sunt necesare pentru a obţine cele mai bune rezultate din învăţarea prin web sau online.

Programele şi paginile web pot fi astfel concepute încât să se potrivească cu diferite specificaţii tehnice şi versiuni de software. Cu toate acestea, este frustrant pentru cei care studiază dacă încearcă să lucreze pe internet, dar au acces greoi sau nu pot descărca imaginile ori filmele de care au nevoie. Pe de altă parte, programele prin web pot, de exemplu, să încurajeze învăţarea mai activă şi mai independentă şi sunt adesea un mijloc eficient de furnizare de materiale de curs.

Predarea şi învăţarea eficientă prin web

Cei care elaborează cursurile trebuie să ţină minte că studenţii mai tineri nu sunt la fel de familiarizaţi cu utilizarea internetului ca studenţii mai avansaţi, simţindu-se mai puţin confortabil în faţa unor cursuri prin web.

Avantajele şi dezavantajele evaluării online

Avantaje

· Studenţii pot beneficia de feedback rapid cu privire la performanţă

· Utilă pentru autoevaluare - de exemplu, întrebările cu răspunsuri multiple

· Un mod convenabil pentru studenţi pentru a realiza evaluări de la distanţă

· Folosirea computerului duce la o eficientă utilizare a timpului personalului

Dezavantaje

· Majoritatea evaluărilor online sunt limitate la întrebări obiective

· Securitatea poate reprezenta o problemă

· Este dificilă autentificarea muncii studentului

· Evaluările efectuate prin intermediul computerului au la bază un cunatum de cunoştinţe şi tind să determine învăţarea superficială

Pentru a obţine cele mai bune rezultate la învăţătură, cei care studiază au nevoie de cunoaşterea computerului, sprijin şi îndrumare.

Profesorii trebuie să-şi conceapă cursurile astfel încât să încurajeze învăţarea efectivă prin web, şi nu "navigarea" fără scop. Elaborarea programelor trebuie să prevadă filtrarea informaţiilor de slabă calitate, ca şi semnalarea surselor esenţiale de informaţie.

Mulţi clinicieni încep să utilizeze înregistrările electronice pentru pacienţi. Aceste schimbări arată că medicii devin din ce în ce mai mult adepţii utilizării computerului şi a resurselor online pentru munca zilnică şi pregătirea profesională continuă.

Mediul electronic poate facilita accesul la resurse bazate pe dovezi, cum ar fi Cochrane Library. Aceste site-uri, de suport clinic, sunt resurse excelente pentru învăţarea postuniversitară "la locul de muncă".

Profesorii trebuie să încurajeze, prin instruire şi sprijin, utilizarea web-ului şi a altor sisteme tehnologice pentru informaţii în procesul de predare. Este nevoie de exemple şi de cunoaşterea practicii de bună calitate, stabilindu-se standarde în modul cum prezintă profesorii informaţia şi cum controlează mediul de învăţare.

În cazul învăţării prin web, materialul poate fi pus în legătură cu bibliotecile (de exemplu, pentru a comanda cărţi sau reviste), cu baze de date şi reviste electronice. Aceste funcţii sunt utile în mod special pentru activităţile de cercetare şi cele clinice

Avantajele şi dezavantajele învăţării prin web

Avantaje

· Capacitatea de-a lega resurse în mai multe formaturi

· Poate fi un mod eficient de furnizare a materialelor de curs

· Resursele pot fi disponibile din orice locaţie şi în orice moment

· Potenţial de acces larg - de exemplu, pentru studenţi cu normă redusă, maturi sau angajaţi

· Poate încuraja o învăţare mai activă şi mai independentă

· Poate furniza o sursă utilă de materiale suplimentare programelor convenţionale

Dezavantaje

· Accesul la un computer adecvat poate reprezenta o problemă pentru studenţi

· Cei care studiază se pot simţi frustraţi dacă nu pot avea acces la grafice, imagini şi video-clipuri datorită echipamentului de slabă performanţă

· Infrastructura necesară trebuie să fie disponibilă şi necostisitoare

· Informaţia poate varia din punct de vedere al calităţii şi al acurateţei, astfel încât este nevoie de îndrumare

· Studenţii se pot simţi izolaţi

Concluzii

Instruirea prin intermediul web-ului oferă oportunităţi imense pentru învăţare şi acces la vaste cunoştinţe şi informaţii. Rolul profesorilor este să asigure un mediu de învăţare care să răspundă nevoilor studenţilor şi să se asigure că aceştia sunt bine pregătiţi şi sprijiniţi. Învăţarea online are avantaje, dar învăţarea prin web nu trebuie considerată întotdeauna drept o metodă de primă alegere, datorită limitărilor potenţiale(cum ar fi echipamentul neadecvat). Tehnologia trebuie folosită adecvat şi nu numai pentru că este disponibilă şi nouă, ori pentru că studenţii şi profesorii au anumite aşteptări faţă de acest mijloc de furnizare de materiale de curs.

Judy McKimm este şeful comisiei de programe de la Imperial College School of Medicine, Londra, şi consultant educaţional; Carol Jollie este coordonator de proiect în proiectul de ameliorare a cunoştinţelor pentru Camden Primary Care Trust de la St Pancras Hospital, Londra.

ABC-ul învăţării şi predării în medicină este editat de Peter Cantillon, senior lecturer in medical informatics and medical aducation, National University of Ireland, Galway, Irlanda; Linda Uutchinson, director of education and work development and consultant paediatrician, University Hospital Lewisham; Diana F Wood, deputy dean for education and consultant endocrinologist, Barts and the London Queen Mary s School of Medicine and Dentistry, Queen Mary, University of London. Serialul va face subiectul unei cărţi ce va fi publicate la începutul verii.

Lecturi suplimentare

· Cook J. The role of virtual learning environments in UK medical education. LTSN Bioscience Bulletin 2002;5. http://bio.ltsn.ac.uk

· Forsyth I. Teaching and learning materials and the internet. 3rd ed. London: Kogan Page, 2001.

· Jolliffe A, Ritter J, Stevens D. The online learning handbook: developing and using web based learning. London: Kogan Page, 2001.

· World Federation for Medical Education. www.sund.ku.dk/WFME/ WFME%20Guidelines/guidelines99.html (paper on using information technology in education, including web based learning)

Judy McKimm, Carol Jollie, Peter Cantillon
 
BMJ 2003; 326: 870-873

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Rodica Chirculescu
Autor: