Gripa cu virusul H5N1 şi implicaţiile ei în Europa

În secolul 20, omenirea s-a confruntat cu trei pandemii provocate de virusul gri-pal A: "gripa spaniolă", răspunzătoare pentru decesul a 20-40 de milioane de persoane, în perioada 1918-9, "gripa asiatică", din 1957 şi "gripa Hong Kong", din 1968, fiecare dintre utlimele două făcând între unul şi patru milioane de victime.1

E posibil ca, în curând, să ne confruntăm cu un nou val de asemenea epidemii.

Păsările reprezintă gazda naturală a virusului gripal A, dar cele mai multe virusuri aviare nu se transmit la om. În prezent, însă, virusul gripal A/H5N1 este mai virulent la păsări decât în trecut şi, în plus, se asociază şi cu infecţii la om.2 De la apariţia sa, în Hong Kong, în 1997, agentul zoofil H5N1, care afectează atât păsările sălbatice cât şi pe cele domestice, s-a răspândit în majoritatea ţărilor din Asia de Sud-Est şi, mai recent, în Rusia şi Kazahstan, ameninţând direct Europa.3,4 O epidemie cu un virus mai puţin virulent, A/H7N7, înregistrată în Olanda, în 2003, a evidenţiat posibilitatea declanşării unei asemenea infecţii în Europa.5

Pentru dezvoltarea unei pandemii sunt necesare trei condiţii: trebuie transmis la om un subtip viral nou, faţă de care indivizii sunt imunologic naivi; el trebuie să se replice şi să inducă boala; şi trebuie să se transmită eficient la oameni.1 Virusul aviar H5N1 nu îndeplineşte a treia condiţie, dar e posibil să se producă o transmitere susţinută de la om la om fie dacă apar noi mutaţii în genomul H5N1, fie prin "rearanjare" - adică prin asocierea cu un virus de origine umană la o gazdă co-infectată. Riscul apariţiei unor asemenea evenimente creşte pe măsură ce virusul aviar continuă să evolueze.

Este dificil de stabilit cu exactitate care este riscul unei pandemii. Actuala situaţie din Asia de Sud-Est, cu un grad scăzut de transmitere a bolilor severe la (şi între) oameni, poate să rămână stabilă. Există, însă, şi posibilitatea declanşării unei pandemii cu un virus a cărui patogenie este complet necunoscută. Izbucnirea unei epidemii poate fi controlată prin intervenţii ţintite, în zonele populaţionale în care au fost identificate primele cazuri, cu condiţia să fie depistate prompt.6 Cu toate acestea, dacă măsurile iniţiale eşuează, pot fi afectate toate ţările, întrucât demersurile de instituire a carantinei şi de închidere a graniţelor ar deveni, probabil, inutile.1

Datorită dependenţei de infrastructuri sofisticate, Europa este foarte vulnerabilă faţă de pandemii. Dacă populaţia ar fi afectată în proporţie de 25% sau mai mult, mecanismele vitale, precum furnizarea de alimente şi de combustibil, ar fi afectate serios în cazul în care nu s-ar lua măsuri pentru asigurarea unei implicări corespunzătoare - profilaxia personalului cu funcţii--cheie şi planurile în cadrul organizaţiilor, în vederea menţinerii activităţilor curente cu un efectiv redus de forţă de muncă.7, 8

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a elaborat ghiduri de intervenţii pentru sănătatea publică.8, 9, 10 Chiar dacă se depun în continuare eforturi pentru îmbunătăţirea lor,6 există un consens general asupra naturii şi stadializării ghidurilor. Ele vizează atât sistemele corespunzătoare de supraveghere şi depistare, rezervele de medicamente antivirale, dezvoltarea programelor de vaccinare, cât şi măsurile non-medicale, precum îmbunătăţirea igienei personale, autoizolarea precoce a cazurilor şi anularea unor evenimente ce implică aglomerări de persoane. Aplicarea unor astfel de măsuri, în cazul unei pandemii majore, este posibilă doar în condiţiile existenţei unei bune coordonări naţionale şi internaţionale.

Succesul obţinut în controlarea epidemiei de SARS (sindrom respirator acut sever), în 2003, a demonstrat rolul coordo-nării supranaţionale a sănătăţii publice. La World Health Assembly (Adunarea Mondială a Sănătăţii), din 2005, a fost subli-niat atât rolul unei mai bune pregătiri la nivel de ţară cât şi importanţa sprijinirii International Health Regulations (Reglementările Internaţionale ale Sănătăţii).11 În plus, în iunie 2005, Consiliul European a solicitat statelor membre ale Uniunii Europene (UE) îmbunătăţirea coordonării măsurilor pe care le aplică la nivel naţional.

În ultimii 10 ani, pentru a veni în sprijinul statelor membre, UE a înfiinţat agenţii tehnice, precum European Agency for the Evaluation of Medicinal Products (EMEA - Agenţia Europeană pentru Evaluarea Produselor Medicale), European Food Safety Agency (EFSA - Agenţia Europeană pentru Siguranţa Alimentelor) şi European Centre for Disease Prevention (ECDC - Centrul European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor). Diverse organisme ale UE şi OMS cooperează în vederea îmbunătăţirii pregătirii ţărilor europene pentru a face faţă crizelor medicale publice majore, inclusiv pandemia gripală. O avertizare precoce şi sistemele de răspuns permit efectuarea unui schimb eficient de informaţii între Comisia UE, ECDC şi statele membre.

Un recent workshop OMS-UE a arătat că doar 18 din cele 25 de state membre şi-au publicat un plan de pregătire şi doar unul singur a efectuat un exerciţiu de simulare.12 Dincolo de asigurarea serviciilor medicale şi de organizarea unor planuri amănunţite la nivel infranaţional este necesară şi o implicare mai activă. Comisia Europeană, în colaborare cu OMS, va iniţia, la sfârşitul anului în curs, un exerciţiu de simulare a unei pandemii gripale la nivel european.

În Europa se produc mai multe vaccinuri antigripale decât în orice alt continent. Cu toate acestea, în caz de pandemie, numărul lor va fi, cu siguranţă, insuficient. Există serioase argumente în favoarea efectuării vaccinării anuale antigripale de rutină şi a creşterii capacităţii de producere a vaccinurilor la nivel european. Comisia Europeană a dezvoltat un parteneriat cu producătorii de vaccinuri din Europa, pentru accelerarea ritmului de preparare a lor în caz de pandemie, iar EMEA şi centrul pentru prevenirea bolilor îşi vor uni forţele în vederea monitorizării efectelor adverse, eficienţei şi spectrului de acţiune antiviral. Medicamentele antivirale sunt eficiente în tratamentul precoce al gripei şi deţin un anumit rol în profilaxie. EMEA a elaborat ghiduri care să ajute la luarea deciziilor, la nivel naţional, pentru procurarea şi utilizarea medicamentelor antivirale.

Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor monitorizează situaţia epidemiologică, iar în prezent elaborează un instrument de evaluare a gradului de pregătire, care va fi testat în curând. Centrul menţionat şi Comisia Europeană sprijină, de asemenea, schema de supraveghere a virusului gripal în Europa, adaptându-şi continuu parametrii epidemiologici şi virusologici de monitorizare, pentru a putea face faţă unei pandemii generate de infecţia cu H5N1. La nivelul UE există o colaborare între medicina umană şi cea veterinară, dar ea trebuie aprofundată. Până la obţinerea unei comunicări eficiente în criză mai este încă mult de lucru.

În viitor va apărea, cu siguranţă, o pandemie. Instituţiile europene privesc cu seriozitate un atare pericol, depunând eforturi care se vor materializa, în final, prin reducerea morbidităţii şi a mortalităţii în timpul pandemiei următoare. Între timp, măsurile luate pentru a face faţă unei pandemii gripale ajută ţările europene să fie mai bine pregătite pentru cazurile gripale sezoniere şi pentru situaţia declanşării altor crize de sănătate publică majore. Astfel de măsuri merită din plin investiţiile şi eforturile.

Conflict de interese: Nici unul declarat.

H5N1 influenza and the implications for Europe
A pandemic is likely, but Europe is getting prepared

BMJ 2005;331:413-4

Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC), SE-171 86 Solna, Suedia
Denis Coulombier
coordonatorul măsurilor de pregătire şi răspunsmailto:denis.coulombier@ecdc.eu.int

Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC), SE-171 86 Solna, Suedia
Karl Ekdahl
consultant în probleme de strategie

Bibliografie

1 WHO consultation on priority public health interventions before and during an influenza pandemic, Geneva, 16-18 March 2004, WHO, Geneva, 2004, http://www.who.int/csr/disease/avian_influenza/final. pdf, accessed 10 August 2005.

2 Fleck F. Avian flu virus could evolve into dangerous human pathogen, experts fear. Bull WHO 2004; 82: 236-7, http://www.who.int/bulletin/%20volumes/82/3/Who_news.pdf,

3 Avian influenza. Pandemic influenza: global update. Science 2005;309:370-1.

4 ProMED-mail. Highly Pathogenic Avian Influenza in Russia - Follow-up report No 1. 8 Aug: 20050808.2315.http://www.promedmail.org/ [accessed 10 August 2005]

5 Koopmans M, Wilbrink B, Conyn M, Natrop G, van der Nat H, Vennema H, et al. Transmission of H7N7 avian influenza A virus to human beings during a large outbreak in commercial poultry farms in the Netherlands. Lancet 2004;363:587-93.

6 Ferguson NM, Cummings DAT, Cauchemez S, Fraser C, Riley S, Meeyai A, et al. Strategies for containing an emerging influenza pandemic in Southeast Asia. Nature published online 3 August 2005.

7 Osterholm MT. Preparing for the next pandemic. N Engl J Med 2005; 352:839-42.

8 WHO.WHO checklist for influenza pandemic preparedness planning. WHO, Geneva, 2005. http://www.who.int/csr/resources/publications/%20influenza/WHO_CDS_CSR_GIP_2005_4/en/

9 WHO. Guidelines on the use of vaccines and antivirals during influenza pandemics. WHO, Geneva, 2004, http://www.who.int/csr/resources/%20publications/influenza/11_29_01_A.pdf

10 WHO. Global influenza preparedness plan. The role of WHO and recommendations for national measures before and during pandemics. WHO, Geneva, 2005, http://www.who.int/csr/resources/publications/%20influenza/WHO_CDS_CSR_GIP_2005_5.pdf

11 Nicoll A, Jones J, Aavitsland P, Giesecke J. Proposed new International Health Regulations. BMJ 2005;330:321-2.

12 Ciotti M, Karcher F, Ganter B, Tüll P. Results of survey of national influenza pandemic preparedness in Europe. EurosurveillanceWeekly 2004;10:03/03/ 2005, http://www.eurosurveillance.org/ew/2005/%20050303.asp

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Olguţa Iliescu
Autor: