Cafeaua şi sarcina

Unora le place cafeaua neagră, alţii o preferă pe cea albă, dar dacă este sau nu înţelept s-o bei în timpul sarcinii, consumul ei nu poate fi abordat strict în negru şi alb.

Multe studii observaţionale au sugerat că, în contextul precizat, aportul de cafea (ori de alte băuturi care conţin cafeină) constituie o imprudenţă. În unele articole se arată că, în perioada gravidităţii, până şi cel mai modest consum de cafeină poate accentua riscurile infertilităţii, malformaţiilor congenitale, avortului, opririi în evoluţie a sarcinii, naşterii premature, diminuării creşterii fetale şi instalării sindromului de moarte subită a fătului. Fiecare dintre articolele respective a stimulat apariţia unor noi materiale pe aceeaşi temă, care, însă, au afirmat că nu au fost observate asemenea asocieri. O lucrare de sinteză recentă a citat peste 200 de asemenea articole.1 Problema este că, aproape întotdeauna, femeile care beau multă cafea se deosebesc de alte gravide şi în alte privinţe. De exemplu, există o probabilitate mai mare ca ele să fie şi fumătoare, ceea ce face dificilă depistarea factorului cauzal generator al aspectelor sus-menţionate.2

  

În numărul de faţă al BMJ există, în sfârşit, un studiu intervenţional, efectuat de Bech şi colab.3 care arată că nou-născuţii ale căror mame au consumat cantităţi moderate de cafeină în a doua jumătate a sarcinii nu cântăresc mai puţin decât cei concepuţi de femeile care, în aceeaşi perioadă, au băut cafea decafeinizată (aşa cum sugeraseră 12 studii observaţionale anterioare2).

Cafeina traversează cu uşurinţă bariera placentară, iar viteza cu care este metabolizată scade odată cu trecerea lunilor de sarcină. Expunerea experimentală la cafeină in bolus poate fi dăunătoare femelelor de şobolan gestante, dar numai atunci când este administrată într-o cantitate de 10 ori mai mare decât cea care ar putea fi consumată vreodată de către oameni, chiar dacă singurul lor aport de lichide ar consta în cele mai puternice băuturi cafeinizate, cu o concentraţie de substanţă activă suficient de crescută pentru a determina îmbolnăvirea organismului.1 Un articol citat frecvent, publicat într-un număr din 1988 al revistei Lancet, sugera că "femeile care beau zilnic o cantitate mai mare decât echivalentul unei ceşti de cafea aveau fertilitatea pe ciclu redusă la jumătate faţă de cele care consumau mai puţin."4 După data menţionată au mai fost efectuate încă nouă studii care au investigat acel rezultat neaşteptat, dar atunci când au ţinut cont şi de alţi factori, precum vârsta maternă, fumatul şi paritatea, au găsit prea puţine date ştiinţifice în sprijinul unei asemenea concluzii.2

Avortul precoce este, cu siguranţă, mai frecvent la femeile care obişnuiesc să bea cantităţi substanţiale de cafea încă de la începutul sarcinii.5 Nu ştim, însă, dacă menţinerea consumului crescut expune fătul la risc sau dacă aportul susţinut este numai un marker pentru o sarcină deja compromisă, deoarece aversiunea faţă de cafea este, alături de greaţă şi de vomă, un semn precoce, esenţial, pentru sarcina normală.6 Semnalarea existenţei unei relaţii dependente de doze între aportul de cafeină înainte de sarcină şi riscul de avort sugerează că, prenatal, nu este prudent un cuantum foarte ridicat de cafeină, dar, atunci când cele 186 de femei care consumau sub 75 mg pe zi au fost comparate cu 230 de participante din categoria celor care atingeau peste 900 mg pe zi, valoarea ajustată a riscului relativ estimat abia a ajuns să fie semnificativă (1,72; interval de încredere 95% între 1,00 şi 2,96).7

Aportul de cafeină nu accentuează riscul de naştere prematură2, 8 şi, până în prezent, nu au putut fi reproduse rezultatele singurului material care relata existenţa unei corelaţii între consumul de cafeină în sarcina avansată şi moartea subită a nou-născutului.2 Un articol publicat într-un număr din 2003 al BMJ semnala, însă, la femeile daneze care menţionaseră, la internare, că obişnuiau să bea peste opt ceşti de cafea pe zi, o pondere crescută a deceselor fetale în a doua jumătate a sarcinii. Aceeaşi observaţie a fost făcută într-un studiu ulterior, realizat pe un eşantion de femei care consumau peste patru ceşti de cafea pe zi, datele fiind colectate la nivel naţional.9 Rezultate similare au fost înregistrate şi într-un experiment recent, efectuat în Uruguay, în care nu s-au făcut ajustări complete pentru statutul de fumătoare sau de nefumătoare al participantelor.10

Băuturi şi alimente obişnuite şi conţinutul de cafeină

Băutura sau alimentul Conţinutul de cafeină
Cola şi alte băuturi "energizante" 12-60 mg/300 ml cutie
Ice-tea îmbuteliat 15-25 mg/300 ml sticlă
Infuzie/fermentare ceai (nu din plante)* 20-50 mg/ceaşcă
Maté (ceai din America de Sud) 30-60 mg/ceaşcă
Cafea decafeinizată 4-8 mg/ceaşcă
Cafea instant 40-140 mg/ceaşcă
Cafea filtru 60-200 mg/ceaşcă
Ciocolată 5-35 mg/50 g baton

*Douăzeci la sută mai mult pentru ceaiul infuzat timp de peste trei minute.

†Considerată cană de 300 ml.

Evaluarea expunerii fetale este mai dificilă decât se presupune, deoarece variaţiile legate de dimensiunea ceştilor şi de modul de preparare a cafelei depăşesc estimările iniţiale. Conţinutul în cafeină al feluritelor brand-uri de ceai şi de cafea diferă şi ele, iar băuturile menţionate nu reprezintă singurele surse alimentare importante de cafeină (tabelul).11, 12 În plus, viteza cu care este eliminată cafeaua de către ficat variază foarte mult. Clearance-ul este mai rapid la fumători, fiind influenţat de o gamă de polimorfisme genetice ale citocromului P450 1A2.11

Food and Drug Administration (Administraţia pentru Alimente şi Medicamente) din SUA le-a recomandat femeilor, încă din 1980, să evite sau să limiteze aportul de cafeină în timpul sarcinii, iar Food Standards Agency (Agenţia de Standarde Alimentare) din Marea Britanie a formulat, în 1984, ghiduri şi mai nuanţate, reactualizate în octombrie 2001. Studiul controlat statistic al lui Bech şi colab.3 ar trebui să determine revizuirea respectivelor recomandări, cel puţin în ceea ce priveşte greutatea la naştere. La ora actuală, însă, este necesară organizarea unui studiu clinic similar, pe scară mai largă, care să arate cât de corecte sunt sugestiile cercetărilor observaţionale, conform cărora aportul crescut de cafeină accelerează riscul de deces intrauterin.

Provenienţa articolului şi modalităţile de recenzare: solicitat de BMJ, fără recenzare externă.

Conflict de interese: Nici unul declarat.

Coffee and pregnancy
A moderate reduction in caffeine intake in the second half of pregnancy has no effect on birth weight or length of gestation

BMJ 2007;334:377

Braithwaite, West Yorkshire, BD22 6PX
Edmund Hey
retired paediatrician mailto:shey@easynet.co.uk

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Rodica Chirculescu
Autor: