Evaluarea beneficiilor pentru sănătate ale gestionării problemei modificărilor climatice

Sistemele de sănătate de pretutindeni nu duc lipsă de provocări serioase, cum sunt: gestionarea cererii; controlul costurilor; îmbunătăţirea accesului, a calităţii şi a transparenţei; adoptarea de noi tehnologii şi implicarea pacienţilor şi a publicului.

         Problemele mairecente includ creşterea populaţională; competiţia pentru resursele limitate deenergie, hrană şi apă; şi modificările climatice tot mai semnificative.Acestea trebuie să fie introduse pe lista de priorităţi şi gestionate, la nivelglobal, fiindcă altfel, conform dovezilor concludente existente, ele ar putea săgenereze mari probleme economice şi sociale, o accentuare a fenomenului migraţional,ca şi apariţia unor conflicte. Rezultatele cercetărilor sugerează căimperativul abordării neîntârziate a unor asemenea dificultăţi ar puteareprezenta, pentru angajaţii din sectorul sanitar, prilejul optim pentru căutareaunor soluţii şi la problemele mai vechi, cu care se confruntă în mod tradiţionalsistemele respective.

       Din fericire, acţiunile care contribuie la atenuarea efectelor modificărilorclimatice pe termen lung au şi capacitatea de-a ameliora sănătatea individuală şiglobală. De exemplu, consumul excesiv de carne roşie procesată nu este beneficpentru sănătatea imediată sau pentru supravieţuirea în mediu pe termen lung,iar folosirea combustibilului fosil pentru deplasare poate să fie nocivă pentrusănătate, fiind, totodată, intens poluantă. Tot mai multe dovezi arată că potfi puse la punct modele de îngrijire specifice pentru anumite afecţiuni, precuminfarctul miocardic, bolile renale şi diabetul, pornind de la abordări cât maicentrate pe pacient şi mai sensibile la problema mediului înconjurător.

         Pentru a ne asigura că progresele înregistratela nivelul serviciilor medicale şi al sănătăţii publice globale sunt informate şisusţinute de cercetare este necesară gestionarea a două domenii specifice. Înprimul rând, sistemele de sănătate au nevoie de proiectarea şi aplicarea unormetode valabile şi coerente de includere, în cadrul modelelor de sănătate şi deasistenţă medicală, a sustenabilităţii şi a evaluării de risc pentru mediu. Seimpune, astfel, depăşirea indicilor clasici de evaluare a sănătăţii ca, deexemplu, anii de viaţă ajustaţi în funcţie de calitate (quality adjusted lifeyears – QUALY’s). Într-adevăr, în versiunea ei cea mai nouă, Treasury’sGreen Book din Marea Britanie (ghidreferitor la aprecierea şi evaluarea tuturor politicilor, programelor şiproiectelor) afirmă că ”analizele sociale cost-beneficiu caută să evaluezevaloarea netă a unei politici sau a unui proiect pentru societate, ca întreg”,făcându-se trimitere directă la sănătate. Sunt imperios necesare metodegeneral acceptate pentru evaluarea întregului impact social al sănătăţii şi alserviciilor medicale, pentru a ne asigura că vor fi valorificate ocaziilegeneratoare de progres în domeniul binelui social şi că vor fi evitate dauneleinutile (de exemplu, utilizarea iresponsabilă a resurselor, modificărileclimatice ireversibile ori chiar conflictele interumane). În esenţă, aceasta setraduce prin examinarea şi evaluarea sistematică a impactului exercitat asupramediului de consumul de resurse şi de emisiile de carbon asociate cu serviciilemedicale. Doar în aceste condiţii vor putea fi proiectate modele de îngrijiresuperioare, în care sustenabilitatea devine una dintre dimensiunile calităţii.Ar deveni posibil, astfel, să se efectueze comparaţii între beneficiile socialereale şi costurile diferitelor modele de îngrijire, una dintre consecinţelenaturale fiind reevaluarea priorităţilor. În speţă, includerea factorului mediuînconjurător (cu costuri şi beneficii aferente) în evaluările intervenţiilordin sănătate va permite alinierea stimulentelor în vederea obţinerii unormodele de prevenţie şi de îngrijire mai sustenabile din punct de vederefinanciar, clinic şi ecologic. Într-un atare context ar trebui recunoscutădimensiunea contribuţiei sănătăţii (publice şi private) la întreaga economie –referindu-ne numai la resurse, în 2009 au fost cheltuite pentru sănătate circa şaseprocente din venitul naţional (evaluat în mod convenţional) în toate ţările şi aproape11% în statele membre ale Organisation for Economic Co-operation anddevelopment (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică).

         În al doilea rând, este necesar să seagreeze modalitatea de evaluare a costurilor şi a valorii beneficiilor asupra sănătăţiipe care rezolvarea problemei climatice le poate genera imediat şi pe termenlung. Numeroasele efecte favorabile ale reducerii emisiilor de dioxid decarbon, atât asupra sănătăţii cât şi la nivel de economie, trebuie să fiestudiate, clasificate şi evaluate. Importanţa acestor acţiuni a fost recunoscutăîn analiza Stern. Conceperea şi convenirea asupra unor metode de evaluare abeneficiilor pentru sănătate necesită colaborare interdisciplinară între angajaţiidin sănătate, economişti şi cercetătorii mediului înconjurător. Este necesară şicolaborarea între agenţii şi organizaţii: între ministerele şi departamentelecare se ocupă cu energia şi modificările climatice; cu mediul înconjurător,alimentele şi problemele rurale; cu Ministerul Sănătăţii; şi cu Institutul Naţionalpentru Sănătate şi Excelenţă Clinică, pentru a garanta rigoarea respectivelordemersuri, de pe urma cărora vor avea de câştigat pacienţii, publicul şi generaţiileviitoare. Se impune cuantificarea multiplelor beneficii, astfel încât să fiestimulată acţiunea în toate segmentele sistemelor de sănătate pe plan global,de la asistentele medicale şi medici până la giganţii din industria farmaceutică.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Mădălina Geantă
Autor: