Petit guide du développement spirituel NoëlL'actu viagra viagrasansordonnancefr.com décryptéeAgirEcocitoyen J'ai fait un stage de survie en pleine nature Don, troc, partage : consommons collaboratif! Vous recherchez une formation?

Markeri oculari pentru boala cardiovasculară

Majoritatea clinicienilor ştiu că arcul cornean şi xantelasma se corelează cu hiperlipidemia, dar nu toate rezultatele cercetărilor au susţinut posibilitatea ca, în cazul predicţiei riscului pentru boala cardiovasculară, ele să ofere indicii suplimentare faţă de factorii de risc tradiţionali.

   În studiul de cohortăprospectiv pe aceeaşi temă, Christoffersen şi colab. evaluează în ce măsurăxantelasma şi arcus corneae, fiecare înparte şi asociate, sunt factori predictivi pentru riscul de boală vascularăischemică şi pentru cel de deces, în populaţia generală.4

Când aparla pacienţi mai tineri, arcus corneaeşi xantelasma sunt semne recunoscute de hiperlipidemie.5, 6 Arcus corneae asociat cu hiperlipidemia,“arcus lipoides,” este o coloraţie albicioasă a corneei periferice, în vecinătatealimbului sclero-cornean, fiind, în general, separat de marginea limbicăprintr-o zonă de cornee normală.1 Arcuslipoides se prezintă sub diverse forme, de la cea a unui arc abia vizibilla polii corneii până la cea a unui inel complet dens. Dimpotrivă, alte opacităţicorneene periferice legate de vârstă se estompează, de obicei, spre limbus.7Arcul este mai frecvent la rasa neagră decât la cea caucaziană8 şi, respectiv,la bărbaţi, faţă de femei.1

Xantelasma palpebrarum, cel mai des întâlnitxantom cutanat, constă în plăci moi, galbene, ce apar pe faţa medială apleoapelor, bilateral. Apare cel mai adesea la adulţii de vârstă medie şi maiîn etate. Dislipidemia cea mai frecvent asociată cu xantelasma este creştereanivelului de LDL-colesterol. Atât xantelasma cât şi arcul cornean sunt alcătuitedin esteri de colesterol similari celor observaţi în LDL-colestrolul seric şiîn VLDL-colesterol (very low density lipoprotein-cholesterol). Ele au factoride risc asemănători şi prezintă similitudini fiziopatologice cu ateroscleroza,1,9 dar pacienţii normolipidemici pot şi ei să dezvolte arcul cornean şixantelasma.6, 9

Studiulefectuat de Christoffersen şi colab. a analizat 12 745 de persoane cu vârstecuprinse între 20 şi 93 de ani, fără boală vasculară ischemică iniţial, care aufost urmărite între 31 şi 33 de ani. După controlul pentru factorii de risccardiovascular stabiliţi, xantelasma a fost factor de risc predictiv pentruinfarctul miocardic (raportul riscului 1,48, interval de încredere 95% 1,23 –1,79), boala cardiacă ischemică (1,39, 1,20 – 1,60), ateroscleroza severădeterminată prin indicele gleznă/braţ (1,69, 1,03 – 2,79) şi deces (1,14, 1,04– 1,26). Riscul de cardiopatie ischemică a devenit mai mare (1,56, 1,25 – 1,94)când xantelasma şi arcul cornean au fost amândouă prezente, dar nu s-amodificat semnificativ pentru alte variabile.

Rezultatelearată că xantelasma este un factor predictiv important pentru evenimentelelegate de boala cardiovasculară şi de deces, în afara asocierii cunoscute cuhiperlipidemia. Observaţiile sunt concordante cu cele ale unui studiu anterior,de tip caz-control, care a relevat o prevalenţă mai mare a boliicardiovasculare la subiecţii cu xantelasma (11%), faţă de cei din grupul decontrol cu aceleaşi caracteristici (1%).10 La fel, un studiu populaţional maimare, de cohortă, a arătat că xantelasma a fost factor predictiv pentrumortalitatea generală, deşi cea prin boală cardiovasculară nu a fost raportată.3

Rezultateleobţinute de Christoffersen şi colab. diferă, însă, de cele ale unei cercetărirecente, mai restrânse,2 ce a găsit rate similare ale evenimentelor cliniceprin boli cardiovasculare la pacienţii cu şi fără xantelasma (8% v 7%). În studiul lui  Christoffersen şi colab., arcul cornean nueste predictiv în modelele multivariate – unele cercetări anterioare,11 dar nutoate,12 sunt în acord cu aceste date.

Ca oricestudiu, şi cel de faţă are unele limitări. Rezultatele lui au fost obţinute pe bazaanalizării unei populaţii relativ omogene, preponderent caucaziană, nefiindincluse persoane de rasă neagră, la care arcul cornean a fost, istoric,prevalent. Datele au fost colectate de către “asistente instruite sautehnicieni de laborator medical,” dar nu este clar dacă s-au făcut diferenţieriîntre arcus lipoides şi alte opacităţicorneene periferice înrudite. Aceasta este o potenţială problemă în alte studii11şi ar putea explica de ce arcul cornean nu a fost un factor de risc independentdupă ajustarea pentru vârstă în cohorta Framingham. Criticile menţionate sunt, însă,minore şi s-ar putea ca ele să reflecte, pur şi simplu, reţinerea pe care oavem în ceea ce priveşte abandonarea utilizării arcului cornean ca posibilmarker pentru riscul de ateroscleroză, mai ales la persoanele cu valori miciale lipidelor.

            Ce semnificaţie au rezultateleprezentate pentru practică? În general, dovezile evidenţiază importanţa uneiexaminări fizice complete şi sugerează că xantelasma poate fi utilizată de cătreclinicienii generalişti pentru a identifica oamenii cu risc crescut de boalăcardiovasculară – ei pot avea o predispoziţie biologică mai crescută pentrudepunerea de colesterol în ţesutul vascular şi moale, care nu este completreflectată de profilul lipidic à jeun.Pentru că este compusă din celule spumoase similare celor din placaaterosclerotică, xantelasma poate fi un marker mai bun decât arcus corneae pentru procesulaterosclerotic intraarterial, aşa că e posibil ca pacienţii afectaţi să necesiteun management mai agresiv al factorilor de risc.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Rodica Chirculescu
Autor: