Utilizarea telefoanelor mobile şi riscul de apariţie a tumorilor cerebrale: actualizare din studiul de cohortă danez

 

ÎNTREBAREA STUDIULUI: Utilizarea telefonului mobil, mai ales cea îndelungată, este asociată,oare, cu un risc crescut de tumori ale sistemului nervos central?

RĂSPUNSUL PE SCURT: Studiul de faţă nu a găsit un risc mai mare de tumori ale sistemuluinervos central (SNC) la persoanele cu abonament la telefonia mobilă. Nu aexistat nicio indicaţie a unei relaţii doză-răspuns nici după anii scurşi de lamomentul realizării primului abonament, nici după localizarea anatomică atumorii.

CARE ESTE STADIUL CUNOŞTINŢELOR ÎNDOMENIU ŞI CE ADUCE NOU PREZENTUL STUDIU: Studiile epidemiologice anterioare asupra asocierii dintre folosireatelefonului mobil şi riscul de dezvoltare a tumorilor la nivelul SNC au ajunsla rezultate neconcludente. Studiul de faţă are cel mai mare număr deutilizatori pe termen lung al telefoanelor mobile, întrucât este populaţional şibazat pe registre, ceea ce a eliminat erorile produse de selecţia participanţilorsau de rememorarea unor date legate de folosirea mobilului.

 

Participanţi şi localizare

O cohortă a tuturor danezilor învârstă de ≥30 de ani, născuţi în Danemarca după anul 1925, subdivizată în ceicu şi fără abonament (contract) pentru telefonie mobilă înainte de 1995, custratificare ulterioară a expunerii pe ani de abonare.

 

Protocol de studiu, dimensiune, durată

Operatoriireţelelor daneze au furnizat toate înregistrările pentru abonamente latelefonia mobilă din Danemarca, până la sfârşitul anului 1995. Cazurile de tumori ale SNC au fost identificatedin Danish Cancer Register pe durata urmăririi (1990–2007). Cei 358 403 abonaţiau dat 3,8 milioane persoane ani de expunere. Raporturile ratei incidenţei,care au comparat expunerea cu absenţa ei, au fost estimate cu ajutorul modelelorde regresie logaritmică lineară Poisson, ajustate pentru vârstă, pentru perioadacalendaristică, nivelul de educaţie şi venitul disponibil.

 

Rezultate principale şi rolul hazardului

Riscul de apariţie a tumorilorsistemului nervos central a fost aproape de unitate pentru bărbaţii şi femeilecu abonamente, comparativ cu cei neabonaţi, atât în general cât şi printreabonaţii pe termen lung (≥zece ani de abonament). La abonaţii vechi, raporturileratei incidenţei au fost aproape de unitate la bărbaţi şi la femei, pentrugliom, şi de 0,90 (0,57–1,42), la bărbaţi şi 0,93 (0,46–1,87), la femei pentrumeningiom. Raportul ratei incidenţei pentru gliom de lob temporal, zonă cu ceamai mare absorbţie a energiei de la telefonul mobil ţinut la ureche, a fost1,13 la bărbaţii abonaţi (0,86–1,48, n=65), fără vreo indicaţie de relaţie doză-răspuns(pentru bărbaţii abonaţi ≥zece ani, estimarea a fost de 0,81 (0,50–1,32,n=18)).

 

Factori de eroare, neconcordanţe şi alte motive ceîndeamnă la prudenţă

Spre deosebire de alte studii, alnostru, bazat pe registre, nu este afectat de factori de eroare legaţi departicipare, cum ar fi în cazul unei cohorte naţionale care să cuprindă toţidanezii cu vârsta ≥30, născuţi în Danemarca după 1925. Pierderea de subsupraveghere a fost de numai 2,2%. Neconcordanţele legate de reamintire au fosteliminate prin utilizarea unor date de expunere obiective, din reţeleleoperatorilor, iar cazurile de cancer au fost identificate, practic, dincompletul Danish Cancer Register. În plus, am putut ajusta individualizat analizelepentru poziţia socio-economică. Există, însă, un potenţial pentru clasificareaeronată a expunerii datorită diferenţelor posibile între abonare şi utilizare.În plus, înregistrările pentru abonaţi au fost disponibile numai până în 1995 şinu am avut informaţii individuale legate de timpul de folosire a telefonuluimobil.

 

Generalizarea la alte populaţii

Analizele noastre sunt populaţionaleîn totalitate şi, prin urmare, probabil că pot fi generalizate şi la altepopulaţii. Majoritatea analizelor pentru femei au avut la bază numai cifremici, aşa că au oferit estimări instabile.

 

 

Finanţarea studiului/conflicte de interese potenţiale

Prezentul studiu a beneficiat defonduri din partea Danish Strategic Research Council (grant nr. 09-059984,09-059045), ce au fost destinate acoperirii costurilor aferente colectăriidatelor. PF a primit o bursă pentru cercetări prospective de la Swiss NationalScience Foundation pentru actualul proiect. AHP a fost sprijinit de o bursăpentru doctorat în sănătate publică, acordată de Danish Graduate School.

 

 

Traducere: Dr.Rodica Chirculescu

 

Ficatul gras non-alcoolic şimortalitatea la adulţii din SUA: studiu de cohortă prospectiv

 

ÎNTREBAREA STUDIULUI: Ficatul gras non-alcoolic este asociat cu mortalitatea generală şi cu cea specificăpe un eşantion reprezentativ din întreaga populaţie a SUA?

RĂSPUNSUL PE SCURT: Ficatul gras non-alcoolic nu a fost asociat cu creşterea riscului de deces,fie el provocat de orice cauză, de afecţiuni cardiovasculare, de cancer ori deo boală hepatică.

CARE ESTE STADIUL CUNOŞTINŢELOR ÎNDOMENIU ŞI CE ADUCE NOU PREZENTUL STUDIU: Ficatul gras non-alcoolic are o prevalenţă ridicată şi este frecventîntâlnit în practica clinică, fiind puternic corelat cu factorii de risccardiovasculari, precum diabetul şi obezitatea. Existenţa lui nu a fost asociatăcu creşterea riscului de deces – fie el provocat de orice cauză, de afecţiunicardiovasculare, de cancer ori de o boală hepatică – pe un eşantion din populaţiagenerală urmărit, în medie, 14,5 ani.

 

Participanţi şi localizare

Unsprezece mii trei sute şaptezeci şiunu de adulţi în vârstă de 20-74 de ani, care au participat la Third NationalHealth and Nutrition Examination Survey, care a evaluat steatoza hepatică.

 

Protocol de studiu, dimensiune şi durată

Studiu de cohortă prospectiv.Mediana supravegherii a fost 14,5 (maximum 18,0) ani. În absenţa unei descrieristandard, am definit ficatul gras non-alcoolic drept prezenţa unei steatozehepatice, de la moderată până la severă, cu nivel normal al enzimelor hepatice.Hepatopatia steatozică non-alcoolică a fost caracterizată prin existenţa uneisteatoze hepatice, de la moderată până la severă, cu nivel crescut al enzimelorhepatice, în absenţa anticorpilor pentru hepatita B şi hepatita C şi fărădovezi de supraîncărcare cu fier.

 

Rezultatele principale şi rolul hazardului

Prevalenţa generală a ficatului grasnon-alcoolic (exclusiv hepatopatia steatozică) şi a hepatopatiei steatozice afost 16,4% şi, respectiv, 3,1%. Comparativ cu participanţii fără steatozăhepatică, cei cu ficat gras non-alcoolic au fost mai probabil bărbaţi mai învârstă, mexicani-americani, mai puţin educaţi, sedentari, obezi, cu ocircumferinţă a taliei mai mare, cu diabet, hipercolesterolemie, hipertensiune şiun istoric de boală cardiovasculară, mai puţin probabil fumători actuali sau careconsumau moderat alcool. În plus, ei au niveluri mai ridicate ale hemoglobineiglicozilate, ale raportului trigliceride:HDL-colesterol, ale rezistenţei lainsulină şi ale enzimelor hepatice (alanil-aminotransferaza, aspartat-aminotransferazaşi γ-glutamil-transferaza). Persoanele cu hepatopatie steatozică non-alcoolicăau avut caracteristici similare celor cu ficat gras non-alcoolic, deşi ceva maitinere şi cu un profil de risc metabolic uşor înrăutăţit. La sfârşitulsupravegherii, mortalitatea generală cumulativă a fost 22,0% (1 836 de decese).Pentru decesele specifice pe cauze, mortalitatea cumulativă a fost 10,9% pentruboala cardiovasculară (716 decese), 6,0% pentru cancer (480 de decese) şi 0,5%pentru boala hepatică (44 de decese). Iniţial, la participanţii cu ficat grasnon-alcoolic sau la cei cu hepatopatie steatozică non-alcoolică, riscul dedeces prin toate cauzele nu a fost crescut, comparativ cu subiecţii fărăsteatoză hepatică.

 

Factori de eroare, neconcordanţe şi alte motive ceîndeamnă la prudenţă

Pentru hepatopatia steatozicănon-alcoolică, în absenţa biopsiei hepatice, am utilizat creşterea enzimelorhepatice alanil-aminotransferaza sau aspartat-aminotransferaza în prezenţasteatozei, pentru a defini hepatopatia steatozică non-alcoolică, aşa că suntposibile erori în privinţa măsurătorilor. Analizele pentru mortalitateaspecifică sunt limitate de numerele mici şi de perioada relativ scurtă de supraveghere.

 

Generalizarea la alte populaţii

Rezultatele noastre suntgeneralizabile la populaţia generală.

 

Finanţarea studiului/conflicte de interese potenţiale

Prezntul studiu a fost susţinutăfinanciar prin grantul R01 DK083393-01 de la National Institute ofHealth/National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases.

 

Traducere: Dr.Rodica Chirculescu

 

 

 

 

Fibrele alimentare, cerealele integrale şiriscul instalării cancerului colorectal: sinteză sistematică şi metaanaliză acorelaţiei doză răspuns din perspectiva studiilor prospective

 

ÎNTREBAREA STUDIULUI: Un aport ridicat de fibre alimentare sau de cerealeintegrale poate reduce riscul apriţiei cancerului colorectal?

RĂSPUNSUL PE SCURT: Consumul de fibre din produsele alimentare şicerealiere, ca şi cel de cereale integrale a fost corelat cu reducerea risculuide instalare a cancerului colorectal. Asocierea dintre raţia de fibre dinfructe, fibre din vegetale sau din legume şi riscul de cancer colorectal nu afost semnificativă. 

CARE ESTE STADIUL CUNOŞTINŢELOR ÎNDOMENIU ŞI CE ADUCE NOU PREZENTUL STUDIU: Un raport din 2007 al Fondului Mondial de Cercetare aCancerului atestă probabilitatea ca fibrele alimentare să ofere organismuluiuman protecţie împotriva cancerului colorectal. Cum, însă, e neclar dacăanumite tipuri de fibre sau de cereale integrale sunt corelate cu riscul deapariţie a cancerului colorectal, se nasc întrebări legate de felul relaţieidozărăspunsdintre raţia de fibre şi boala în speţă. Studiul de faţă sugerează că, în plusfaţă de aportul crescut de fibre totale alimentare, fibrele cerealiere şicerealele integrale pot reduce riscul de cancer colorectal.

 

Criterii de selecţie pentru studiileincluse

Am căutat, în baza de date PubMed şi în maimulte alte baze medicale, atât studiile relevante apărute până în decembrie2010, fără nicio restricţie în ceea ce priveşte limba folosită pentruredactarea lor, cât şi lista de lucrări menţionate la bibliografia celorincluse în analiza noastră şi a celor citate în metaanalizele publicate.Conform criteriilor de eligibilitate, studiul trebuia să fie de cohortă, cucaracter prospectiv, de tip caz-control sau caz-control restrâns, şi săexploreze asocierea dintre raţia de fibre alimentare sau de cereale integrale şiincidenţa cancerului colorectal. Am folosit modelele efectelor aleatorii pentrua calcula riscul relativ mediu şi intervalurile de încredere 95% privind corelaţiadintre fibrele alimentare şi cerealele integrale, pe de o parte, şi riscul deinstalare a cancerului colorectal, pe de altă parte. Pentru a clarifica relaţiadoză–răspuns dintre aportul de fibre şi de cereale integrale şi riscul decancer colorectal, am efectuat analize doză–răspuns liniare şi neliniare.

 

Parametrul principal   

Principala variabilă analizată a fost incidenţacancerului colorectal.

 

Rezultatele principale şi rolul hazardului

Riscul relativ mediu decancer colorectal pentru fiecare 10 g/zi de fibre totale alimentare a fost de0,90 (interval de încredere 95% între 0,86 şi 0,94 , I2=0%, 16studii incluse), de 0,93 (0,82–1.05, I2=23%, nouă studii) pentrufibrele din fructe, de 0,98 (0,91-1,06, I2=0%, nouă studii) pentrufibrele vegetale, de 0,62 (0,27-1,42, I2=58%, patru studii) pentrufibrele din leguminoase şi de 0,90 (0,83-0,97, I2=0%, opt studii)pentru fibrele cerealiere. Riscul relativ mediu pentru o creştere de trei porţiizilnice de cereale integrale a fost de 0,83 (0,78-0,89, I2=18%, şasestudii).

 

Erori sistematice, factori deconfuzie şi alte motive ce îndeamnă la precauţie în interpretarea rezultatelor

Efectuarea testelor luiEgger şi Begg, precum şi interpretarea graficelor nu a relevat niciun fel dedovezi ale existenţei unor eventuale erori sistematice în cadrul studiilor demică amploare. Rezultatele s-au menţinut în cazul majorităţii analizelor pesubgrupuri, în care stratificarea a avut în vedere caracteristicile fiecăruistudiu (de pildă, durata urmăririi, sexul participanţilor, localizareageografică, numărul de cazuri), precum şi după ajustarea pentru factorii deconfuzie. Analizele nu au scos la iveală dovezi ale heterogenităţii dintregrupuri. Întrucât asocierea observată a fost, însă, slabă spre moderată, iarstudiile nu şi-au prezentat rezultatele grupate în corelaţie cu factorii deconfuzie, nu putem exclude posibilitatea unor erori reziduale.

 

Finanţareastudiului/potenţiale conflicte de interese

Actuala lucrare a fost finanţată de Fondul Mondial al Cercetării pentruCancer (grant nr. 2007/SP01), ca parte a Proiectului de Actualizare Continuă.Nu declarăm niciun conflict de interese.

 

 

Traducere: Dr. Emanuela Micu

 

 

 

 

Statinele şi prevenţia infecţiilor: sintezăsistematică şi metaanaliză a datelor provenite din studii de mare amploare,randomizate, controlate placebo

 

ÎNTREBAREA STUDIULUI: Reducstatinele riscul de producere a infecţiilor?

RĂSPUNSUL PE SCURT:Sinteza noastră sistematică şi metaanaliza datelor privind riscul de infecţii,furnizate de studiile mari, controlate placebo, referitoare la statine, nu au găsitdovezi în sprijinul ipotezei ce atestă că statinele ar reduce riscul de infecţii.

CARE ESTE STADIUL CUNOŞTINŢELOR ÎNDOMENIU ŞI CE ADUCE NOU PREZENTUL STUDIU: Diferite studii observaţionale au semnalat un risc scăzutde infecţii la utilizatorii de statine. Nupoate fi ignorată existenţa, în respectivele studii, a unor estimări suspuseerorilor sistematice. În metaanaliza noastră, ce a inclus trialuri privitoarela statine, de mari proporţii, controlate placebo, nu am găsit date relevantepentru un eventual rol benefic al statinelor asupra riscului de infecţii.

 

Criteriide selecţie pentru studii

Am căutat, în bazele Medline, Embase şiBiblioteca Cochrane, de la fondarea lor şi până în martie 2011, studiirandomizate, controlate placebo, cu privire la statine, în limba engleză, careau avut minimum 100 de participanţă şi o perioadă de urmărire de cel puţin unan.

 

Principalulparametru analizat

Semnalarea unei infecţiica reacţie adversă, fie într-un articol publicat, fie de către investigatorulprincipal solicitat să comunice o asemenea problemă.

 

Rezultatele principale şi rolulhazardului                    

După trecerea în revistăa textului integral şi a rezumatelor corespunzătoare celor 632 de studiiidentificate, au rămas eligibile doar 11. Ele au însumat 30 947 de subiecţi,dintre care 14 103 (45,6%) primiseră statine şi 16 844 (54,4%), placebo. Per total, calitatea studiilor incluse afost satisfăcătoare şi s-a considerat că implicau un risc minim de erorisistematice. Un total de 4 655 de participanţi au prezentat o infecţie întimpul tratamentului, ca efect advers sau cauză de deces, dintre care 2 368 aufost repartizaţi pe statine şi 2 287 pe placebo. Metaanaliza datelor nu a arătatniciun efect al statinelor asupra riscului de infecţii (riscul relativ 1,00,interval de încredere 95% de la 0,96 la 1,05) sau asupra decesului datoratinfecţiei (risc 0,97, interval 0,83-1,13). În analiza sensibilă, excludereadatelor dintr-un studiu căruia îi lipsea controlul dublu orb, nu a afectatsemnificativ rezultatele mortalităţii legate de infecţii (risc 0,98, interval0,84-1,14)

                                                                                           

Erorile sistematice, factorii de confuzie şi alte motivede precauţie

Doar puţine studii de mare amploare, placebocontrolate, ale statinelor au inclus raportări despre incidenţa infecţiilor.Analizele de subgrup au fost, astfel, imposibil de făcut. Deasemenea, nu amavut informaţii legate de validitatea prognosticului infecţiilor, deoareceacesta nu a fost un parametru predefinit al studiului.

 

Finanţareastudiului/ potenţiale conflicte de interese

Acest studiu nu a primit vreo finanţareanume. Autorii nu declarăniciun conflict de interes.

 

Traducere: Dr. Emanuela Micu

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Autor: